Sari la conținut
Manufacturing
Romania

Achiziții & FurnizoriContext

CBAM pentru importatorii industriali

CBAM din 2026 pentru o fabrică ce importă oțel sau aluminiu din afara UE: pragul de 50 de tone, declarantul autorizat, certificatele și datele furnizorilor.

Din 1 ianuarie 2026, CBAM nu mai înseamnă doar rapoarte trimestriale. Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (Regulamentul (UE) 2023/956) a intrat în perioada definitivă: importatorul de oțel, aluminiu, ciment, îngrășăminte, hidrogen sau energie electrică din afara UE plătește pentru emisiile încorporate în marfă, prin certificate. O fabrică din România care aduce bare, table, țevi, profile sau sârmă din Turcia, China, Ucraina sau India e direct vizată, chiar dacă nu se consideră „importator” în sens comercial, ci doar cumpără materie primă.

Textul din 2023 a fost modificat înainte de start prin Regulamentul (UE) 2025/2083, adoptat pe 8 octombrie 2025 și publicat pe 17 octombrie 2025, care a simplificat mecanismul. O a doua modificare, extinderea la produse din aval, e acum în negociere.

Ce mărfuri intră

Pentru o fabrică din industria prelucrătoare contează în principal două grupe din anexa I a regulamentului:

  • fier și oțel: capitolul 72 din Nomenclatura Combinată (cu câteva excepții la feroaliaje), plus pozițiile 7301 până la 7311, 7318 (șuruburi, piulițe, șaibe și altele similare) și 7326;
  • aluminiu: pozițiile 7601, 7603 până la 7614 și 7616.

Codul NC din declarația vamală decide, nu denumirea comercială. Merită o verificare cu comisionarul vamal pe fiecare articol importat, pentru că un subansamblu sudat poate cădea sub 7308 sau 7326, iar o piesă prelucrată din oțel poate fi în afara listei.

Pragul de 50 de tone

Simplificarea din 2025 a introdus un prag pe masă: un importator care aduce cumulat cel mult 50 de tone nete pe an calendaristic din fier și oțel, aluminiu, îngrășăminte și ciment este scutit de obligațiile CBAM. Electricitatea și hidrogenul nu intră în acest calcul. Scutirea se declară în declarația vamală.

Capcana e la depășire. Dacă treci de 50 de tone în cursul anului, obligațiile se aplică pentru toate importurile din acel an, nu doar pentru ce depășește pragul. Iar cine depășește pragul fără să fie declarant autorizat riscă o penalitate de trei până la cinci ori mai mare decât cea aplicată declarantului care nu predă destule certificate. Comisia poate ajusta pragul prin act delegat, așa că cifra trebuie reverificată în fiecare an.

Pentru o fabrică ce importă câteva colete de profile pe an, pragul rezolvă problema. Pentru una care aduce rulouri de tablă sau bare de oțel, 50 de tone înseamnă două-trei camioane.

Declarantul autorizat

Peste prag, mărfurile CBAM pot fi importate doar de un declarant CBAM autorizat. Poate fi chiar compania sau un reprezentant vamal indirect care acceptă să preia rolul. Cererile depuse până la 31 martie 2026 au permis continuarea importurilor cât timp erau în analiză. Cine nu a depus până atunci trebuie să obțină autorizarea înainte de primul import peste prag.

În România, autoritatea competentă este Ministerul Finanțelor, prin Direcția CBAM și Taxe Verzi, conform listei publicate în Jurnalul Oficial al UE pe 31 iulie 2026. Procedura de depunere a cererii și documentele cerute la nivel național se verifică direct la minister.

Declarația anuală și certificatele

Calendarul pentru importurile din 2026:

  • declarația CBAM anuală pentru 2026 se depune până la 30 septembrie 2027, iar până la aceeași dată se predau certificatele;
  • statele membre încep vânzarea certificatelor pe platforma centrală comună la 1 februarie 2027, deci în 2026 nu ai de unde cumpăra, dar obligația se acumulează;
  • prețul pentru emisiile din 2026 este media trimestrială a prețurilor certificatelor EU ETS, pentru trimestrul în care a avut loc importul.

Comisia a publicat până acum 75,36 euro pe tonă de CO2 pentru trimestrul I, 75,28 euro pentru trimestrul II și 82,32 euro pentru trimestrul III 2026. Prețul pentru trimestrul IV se publică în prima săptămână din ianuarie 2027. Din 2027 prețul devine săptămânal, iar declarantul trebuie să dețină la finalul fiecărui trimestru certificate pentru cel puțin 50% din emisiile importurilor de la începutul anului.

Numărul de certificate se reduce cu o ajustare care reflectă alocarea gratuită de certificate EU ETS pe care o primesc încă producătorii europeni. Pe măsură ce alocarea gratuită scade, partea plătită prin CBAM crește. Asta înseamnă că suma de plată pe tona de oțel importată va crește de la an la an chiar la emisii și preț ETS constante.

Valori implicite sau date reale

Emisiile încorporate se pot calcula în două feluri. Primul este cu valorile implicite stabilite de Comisie prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/2621, pe țară de origine și cod NC. Pentru oțel și aluminiu ele includ un adaos: 10% în 2026, 20% în 2027 și 30% din 2028. Regulamentul trebuie revizuit cel târziu în 2027.

Al doilea este cu emisiile reale ale instalației producătoare, raportate de furnizor și verificate de un verificator acreditat. Verificarea e obligatorie doar pentru valorile reale, nu și pentru cele implicite.

Valorile implicite sunt calculate conservator, iar adaosul crește în fiecare an, așa că un furnizor cu emisii reale mici are interes să le documenteze. Datele reale cer însă cooperarea furnizorului, care trebuie să-și calculeze emisiile după metodologia UE și să plătească verificarea.

Ce face fabrica acum

Pași concreți pentru achiziții, împreună cu logistica și financiarul:

  1. Extrage din declarațiile vamale din 2026 masa netă importată pe codurile din anexa I și estimează totalul pe an. Dacă ești aproape de 50 de tone, urmărește lunar.
  2. Dacă treci de prag, verifică statutul de declarant autorizat, al tău sau al comisionarului vamal, și cine plătește certificatele.
  3. Provizionează costul pentru 2026 în buget: masa importată ori emisiile pe tonă ori prețul trimestrial, minus ajustarea pentru alocarea gratuită. Plata vine în 2027.
  4. Cere fiecărui furnizor din afara UE datele de emisii pe instalație și întreabă dacă le poate verifica printr-un verificator acreditat. Un furnizor care nu poate răspunde te ține pe valori implicite, cu adaos crescător.
  5. Introdu în contracte clauze despre furnizarea datelor de emisii, termenul de livrare a lor, cine suportă costul verificării și ce se întâmplă dacă datele se dovedesc greșite.
  6. Compară ofertele pe cost total: preț franco, taxă vamală și cost CBAM estimat. Un furnizor cu emisii mici și date verificate poate ieși mai ieftin decât unul cu preț franco mai mic și fără date.

Ce nu e încă clar

Pe 17 decembrie 2025, Comisia a propus extinderea CBAM la produse din aval care conțin mult oțel și aluminiu, de la 1 ianuarie 2028, plus măsuri anti-eludare (COM(2025) 989). Consiliul și-a stabilit poziția în iunie 2026, iar Parlamentul European în septembrie 2026, cu o listă de produse mai lungă decât a Comisiei și cu propunerea de a coborî pragul pentru aluminiu. Negocierile între instituții abia încep, deci lista finală de produse și pragurile nu sunt cunoscute. Dacă importi componente finite din metal, nu doar semifabricate, urmărește rezultatul.

Costul final al importurilor din 2026 se știe abia după publicarea prețului pentru trimestrul IV, în ianuarie 2027. Valorile implicite și adaosurile vor fi revizuite cel târziu în 2027, deci calculul pentru anii următori trebuie refăcut atunci.

Dacă ai întrebări despre cum calculați costul CBAM în ofertele de la furnizori, discutăm în grupul de WhatsApp „Achiziții & Furnizori”.

Discuția continuă în comunitate

Întreabă, compară, spune cum ați rezolvat voi.

← Toate articolele